Cum Universitățile alternative transformă Școala Vieții în diplome și pseudo-specialiști cu patalama
Conform unui om politic care s-a retras din politică, dar este totuși omniprezent – pentru că, nu-i așa, oamenii treziți în conștiință pot exista în mai multe stări existențiale în același timp – „Școala ne ucide libertatea”. Acest adevărat dicton a rezonat în mintea tuturor celor care au crescut cu replici precum „Lasă, mamă, că prea multă școală strică” sau „Ce-ți trebuie atâta carte?”. Oamenii s-au regăsit, iar succesul a fost garantat – „Vezi? E de-al nostru, nu înțelegem tot ce spune, dar ce bine le spune!”.
Hei, dar stați, nu e totul pierdut. Oameni isteți, pentru care ultimele alegeri s-au dovedit un adevărat studiu de fezabilitate, au realizat că aici e rost de bani mulți care se fac aproape singuri. Așa că au înființat noi instituții de învățământ. Nu, nu vorbesc despre acea Academie care, la o adică, te poate recomanda pentru statutul de parlamentar, ci despre o Universitate. Da, o Universitate în toată regula. Life University se numește. Un fel de studii universitare pentru toți cei care au absolvit Școala Vieții.
Oferta acestei Universități este foarte variată: acolo puteți găsi cursuri sau masterclass-uri de la Tainele și puterea ierburilor magice, Cele 72 de nume ale lui Dumnezeu, Numerologie, până la cursuri de inițiere la distanță în Shambala unu, doi și trei. Toate aceste cursuri sunt ținute de specialiști reciclați sau pseudo-specialiști care doar știu să vândă ceea ce au citit în câteva cărți sau au parcurs în câteva cursuri online făcute, la rândul lor, cu alți specialiști asemenea lor.
Pe cei mai mulți dintre acești oameni i-am mai văzut online, pe TikTok sau pe alte platforme de social-media, chiar și în emisiuni TV, pe la tot felul de posturi obscure. Unii au chiar și cărți publicate. Asta este, trăim într-o țară liberă și ne bucurăm de libertate – da, acea libertate pe care școala o ucide.
Lucrurile însă iau amploare, pentru că una e să vinzi un curs pe internet sau să ai o cărticică într-o librărie în care „lumea bună”, căreia i te adresezi, nu prea intră și alta e să predai într-o Universitate. „Universitate” sună altfel. „Academie” la fel. Pentru noi toți înseamnă studii superioare, desfășurate într-o formă instituționalizată. De acolo chiar îți iei o diplomă pe care o poți expune și cu care te poți lăuda. E ceva important de trecut în CV și ceva care îți schimbă statutul social.
Poți spune și tu, în sfârșit, că ai studii superioare, adică ești un fel de intelectual ca „ăia” care se cred deștepți. Ai trecut la next level. La întâlniri te poți lăuda acum cu ceva mai mult decât Școala Vieții – ai patalama! Ți s-a dat oportunitatea să absolvi o Universitate și să arăți tuturor că toți anii de vrăjeală, combinații, păcăleli și mici învârteli nu au fost degeaba.
În sfârșit, prin existența și promovarea acestei Universități se recunoaște un statut și se oferă validare pseudo-științelor și pseudo-specialiștilor. Este promovată agresiv și, cu siguranță, lumea se va înghesui să se înscrie – că doar nu e cu vreun examen, așa cum e la celelalte, pe care oricum „le faci degeaba”. Ai nevoie doar de bani și merită investiția, pentru că, chiar dacă se dovedește a fi o țeapă, nu-i bai – nu ești tu destul de șmecher să o dai eventual mai departe? Prostești tu pe cineva, mai ales că acum ai și școala de așa ceva.
Acestea fiind spuse, da, nu totul este pierdut. Noi Academii și Universități se vor deschide în țara noastră, iar noi generații de specialiști vor ieși pe piață. Piața este generoasă – conform ultimelor alegeri, se estimează că ar fi vreo patru milioane și ceva de posibili clienți… pardon, viitori absolvenți.