Un comentariu satiric despre delirul paramilitar al Comandamentului „Vlad Țepeș”, noile lor ministere absurde, ideile autoritariste și legăturile obscure cu serviciile secrete proruse.
Dacă te trezești într-o dimineață și constați că ai schimbat imnul, drapelul, Constituția, ba chiar și denumirea țării în „Geția”, e simplu: nu-i demență, e doar noul stat propus de niște apostoli ai Evului Mediu reîncălzit pe soba paranoiei naționaliste. Așa-zisul „Comandament Vlad Țepeș” – o struțo-cămilă de ofițeri ratați, mistici de weekend și patrioți cu trecut de SRI-iști pensionați cu dosar dublu – s-a gândit că, dacă tot e haos, măcar să-l facă organizat. Cu „moși” și „sfaturi de înțelepți”, în timp ce noi, ceilalți, urma să fim îndemnați să murim de râs. Sau doar să murim, că tot acolo ajungem.
Când te apuci să reformezi România cu ministere numite „al Gliei”, „al Mișcării” sau „al Omului”, fie ești geniu, fie ți-ai uitat pastilele pe etajera din buncăr. „Ministerul Omului” urma să gestioneze sănătatea, cultura, educația, dar și munca, într-un melanj de neputință birocratică și misticism pe bază de dacopatie. Apropo, „Ministerul Viitorului” suna ca un departament de PR pentru extratereștri – doar că fără extratereștri și fără PR.
Iar „Ministerul Bunăstării”? O glumă excelentă, dacă n-ar fi fost sinceră. Într-o țară în care pensia e o ruletă rusească, oamenii aceștia visau la bunăstare prin… desființarea sistemului democratic. Nimic nu spune „prosperitate” ca un sistem în care Sfatul Bătrânilor hotărăște dacă meriți sau nu să mai respiri.
Partide? N-au decât să dispară!
Cei din Comandamentul Țepeș au propus desființarea tuturor partidelor politice. Nu că n-ar fi o fantezie populară la orele de maximă ură națională, dar ăștia chiar voiau să o pună în aplicare. Cum? Cu „veritocrația”. Adică o guvernare bazată pe „Legea lui UNU”, un soi de adevăr mistic extras probabil dintr-un vis avut de cineva după trei pahare de pălincă și o meditație cu YouTube pe fundal.
Ce înseamnă „veritocrație”? Nu știe nimeni. Dar sună impunător și are acel parfum discret de totalitarism cu batic tricolor.
Înapoi în viitor. Sau în URSS.
România urma să devină neutră, adică izolată, după modelul Belarus cu Ceaușescu în poză de altar. Iar în loc să-și tragă relații din Europa, băieții visau la tratate cu Rusia, China și Iran – Sfânta Treime a libertății și transparenței. Dacă n-aș ști că unii au făcut stagii în fostul KGB, aș zice că e o coincidență. Dar pentru cine „veritocrația” e un plan de guvernare, legăturile cu serviciile secrete ale lui Putin nu mai sunt conspirații, ci doar… compatibilitate profesională.
Sfatul Moșilor: bunica duce dictatura în traistă
Au inventat și o piramidă de conducere cu „moși” și „bătrâni înțelepți” care să vegheze nația. Vreo 1300 de moși locali, care trebuiau să coordoneze poporul ca-n vremurile dacice, dar cu buletin și aparat de oxigen. E amuzant cum, într-un proiect de viitor, decizia e dată pe mâna unei adunături care probabil abia descoperise Google-ul. Să nu mai zic că unii voiau să fie înțelepți, deși abia puteau silabisi cuvântul „liberalism”.
Pentru fraieri: un pic de sânge, un pic de aur, zero IQ
Cei care au pus botul la propaganda „Țepeș Reloaded” sunt fix genul care cred că dacii au inventat internetul și că România era un imperiu spațial până a venit UE și ne-a luat gravitația. O adunătură de „speriați de democrație”, fascinați de ordine, deși în viața lor n-au fost în stare să-și plătească o factură la timp.
Ăștia sunt cei care zbiară pe Facebook că „ne vinde Soros”, dar dacă le spui că sunt manipulați de băieții ruși din GRU, te fac agent CIA și mason transumanist.
Concluzie: România, Țepeșland Edition
Comandamentul „Vlad Țepeș” nu a fost o mișcare politică. A fost un delir colectiv, cu uniforme imaginare și hărți redesenate de pe Google Earth, probabil într-o sufragerie tapetată cu icoane și hărți ale Daciei Mari. Din fericire, România are vaccinul suprem: lehamitea. Atâta vreme cât poporul preferă să comenteze pe margine, decât să urce pe baricade, Țepeș rămâne în manualul de istorie, nu la Ministerul Dreptății.
Până atunci, să le urăm succes în proiectul Geția. Poate, cu puțin noroc, își vor face statul în Minecraft.
