Am descoperit-o într-o dimineață, când toamna abia începuse. Avea mușuroiul amplasat, strategic, sub prunul cel mare din fundul pomătului. Mi-a atras atenția faptul că fiecare furnicuță trudea de zor, inspectând prunele din jur și întorcându-se în mușuroi cu bucăți mult mai mari decât propriul corp. Unele cooperau și cărau bucăți uriașe, în timp ce vreo câțiva masculi leneveau mahmuri pe-o frunză uscată de sub o prună fermentată. Atunci am decis să duc acolo, zilnic, câte un pumn de firimituri de pâine.