Cu luna Decembrie încheiem ,,Retrospectiva anului 2025″ – Luna în care am tras linie… și n-a ieșit dreaptă
Decembrie a venit, ca de obicei, cu luminițe, colinde și bilanțuri. Unii le-au aprins pe primele, alții le-au citit pe ultimele, iar realitatea a continuat să pâlpâie neregulat, ca o instalație cumpărată „la ofertă”.
Decembrie – Paradă, discurs și un pic de deja-vu
Ziua Națională a României a fost sărbătorită conform tradiției: parade militare impecabile, oficiali cu paltoane groase și discursuri în care România a fost „mai importantă ca niciodată”.
S-a vorbit mult despre UE, NATO, securitate regională și rol strategic, suficient cât să pară că dacă nu eram noi, se prăbușea continentul. Între două fanfare, s-a strecurat și bilanțul anului: „a fost greu, dar necesar”. Nimeni n-a precizat pentru cine.
Târguri de Crăciun – Vin fiert, prețuri reci
Târgurile de Crăciun au umplut piețele și golit portofelele. O cană de vin fiert a devenit experiență premium, iar o porție de cârnați – investiție pe termen scurt.
Dezbaterile despre costul vieții s-au purtat intens… până la următoarea rundă de cumpărături. Turismul intern a duduit, semn clar că românul încă rezistă: dacă nu mai poate economisi, măcar să se bucure cu stil.
Politică internă – Campanie fără campanie
Decembrie a fost luna în care nimeni nu a spus „campanie electorală”, dar toată lumea a vorbit ca și cum ar fi fost. Bugetul pentru 2026 a fost discutat în termeni generoși, reformele au fost promise cu voce calmă, iar problemele structurale au fost amânate elegant „pentru un context mai favorabil”.
Aderarea deplină la Schengen, devenită realitate în 2025, a fost evaluată intens: un succes incontestabil, cu efecte care… se vor vedea. Cândva.
Educație – Digitalizăm, reformăm, discutăm
Universitățile au închis semestrul, iar dezbaterile au rămas deschise: despre reformă, digitalizare, exodul creierelor și salarii. Toată lumea e de acord că educația e prioritară, dar nu chiar acum, și nu chiar așa.
Lumea mare – Final de an, fără final fericit
La nivel global, decembrie a fost luna concluziilor fără concluzie. 2025 a fost confirmat oficial drept unul dintre cei mai calzi ani din istorie, dar vestea n-a mai șocat pe nimeni. COP30 a fost invocat ca o lecție importantă, urmată de o pauză practică.
Negocierile diplomatice s-au reluat discret, marile puteri au ales să se repoziționeze strategic, iar deciziile majore au fost amânate pentru 2026 — anul în care, desigur, „se va schimba tot”.
Știință, AI și viitorul… în dezbatere
Decembrie a adus topuri științifice și bilanțuri tehnologice. Inteligența artificială a fost fie salvatorul economiei, fie distrugătorul locurilor de muncă — depinde cine vorbea și ce job avea. Reglementarea AI a fost discutată intens, dar cu prudența specifică celor care nu vor să pară că nu înțeleg subiectul.
Cultură – Distopie cu popcorn
Filmele, cărțile și serialele anului au confirmat tendința: distopie, anxietate climatică și satiră politică. Publicul a consumat masiv producții despre lumi mai rele decât a noastră, probabil dintr-un optimism paradoxal: „încă nu suntem chiar acolo”.
Crăciun & Revelion – Solidaritate, dar cu pauze
Crăciunul a venit cu mesaje despre familie, solidaritate și speranță, într-o societate tot mai fragmentată. Campaniile umanitare au coexistat cu certurile online, iar Revelionul a fost perceput mai degrabă ca un prag psihologic decât ca o explozie de bucurie.
Personalităţile anului 2025
Inteligență artificială, tehnologie, industrie (nucleul anului 2025)
• Jensen Huang (NVIDIA) – infrastructura fizică a revoluției AI
• Sam Altman (OpenAI) – AI generalist ca produs global
• Elon Musk (xAI, Tesla, SpaceX) – competiție ideologică și tehnologică cu OpenAI
• Lisa Su (AMD) – alternativa strategică la monopolul NVIDIA
• Mark Zuckerberg (Meta) – AI open-source + integrare socială la scară planetară
• Demis Hassabis (Google DeepMind) – AI fundamentală, știință + raționament
• Fei-Fei Li (World Labs) – AI + percepție + etică, „umanizarea” AI
• Dario Amodei (Anthropic) – AI sigură, interpretabilitate, risc existențial
• Sundar Pichai (Google/Alphabet) – integrarea AI în ecosistemul global Google
• Satya Nadella (Microsoft) – AI ca infrastructură economică globală
• Mustafa Suleyman (Microsoft AI) – poziționare strategică între Big Tech și reglementare
• Ilya Sutskever (Safe Superintelligence Inc.) – simbolul „schismei” din AI modern
• Yann LeCun (Meta AI) – vocea critică anti-AGI alarmism
Politică globală și geopolitică (influență indirectă asupra tehnologiei și societății)
• Joe Biden – final de mandat, moștenire geopolitică și tehnologică
• Donald Trump – revenire ca actor central al politicii globale
• Xi Jinping – China, AI suverană, competiție strategică
• Ursula von der Leyen – UE ca pol de reglementare AI și digital
• Volodîmîr Zelenski – război, reziliență, simbol geopolitic continuu
• Vladimir Putin – stagnare geopolitică cu impact global
• Narendra Modi – India ca hub tehnologic și demografic
Știință & cercetare (dincolo de AI comercial)
• Katalin Karikó – impactul pe termen lung al biotehnologiei (mRNA)
• Jennifer Doudna – CRISPR și etica intervenției genetice
• Svante Pääbo – ADN antic și redefinirea istoriei umane
• Sergey Brin – revenire discretă în cercetarea AI fundamentală
• Thomas Kurian (Google Cloud) – infrastructura științei computaționale
Cultură, idei, discurs public (soft power)
• Yuval Noah Harari – narațiunea globală despre AI, putere și umanitate
• Byung-Chul Han – critica societății digitale și a oboselii cognitive
• Greta Thunberg – climă ca temă permanentă de conștiință
• Taylor Swift – industrie culturală, economie creativă, autonomie artistică
• Christopher Nolan – cinema ca reflecție asupra timpului și tehnologiei
Etică, reglementare și viitorul societății
• Margrethe Vestager – reglementarea Big Tech
• Timnit Gebru – AI ethics, bias, responsabilitate
• Shoshana Zuboff – capitalismul de supraveghere
• Geoffrey Hinton – „conștiința vinovată” a deep learning-ului
Decembrie 2025 n-a fost despre rezolvări, ci despre inventar.
Am numărat ce-am făcut, ce n-am făcut și ce-am promis din nou. Am pus lumini peste probleme, am tras linie sub un an dens și ne-am urat „la mulți ani” cu speranța că, de data asta, chiar o să fie mai simpli.
