Gigi Beeecali dă vina pe jucători, arbitri și secte după FCSB – Farul 1-2, într-o nouă predică cu umor involuntar, evlavie și ton apocaliptic
Introducere: Evanghelia după Gigi Beeecali, ediția 2025
Duminică, FCSB a luat bătaie de la Farul cu 1-2. Nimic nou sub soare, doar că în loc de analiză tactică, am primit din nou o predică, nu de la popa, ci de la Popa Mare: Gigi Beeecali, un fel de Moise al Ligii 1 care coboară de pe Muntele Piperan sau Athos cu Tablele Rezultatelor și începe să strige: „Ați greșit, păgânilor!”
Pentru Gigi Beeecali, FCSB nu e o echipă de fotbal, ci o sectă sportivă cu normă întreagă. Când câștigă, e lucrarea Domnului. Când pierde, e opera Diavolului, arbitrului, portarului sau a oricui care nu s-a închinat corect înainte de fluierul de start.
- Târnovanu, sfânt cu cruce roșie
Portarul Târnovanu a fost eliminat, Becali zice că ar fipuput fi elinimat doar dacă i-ar fi spus arbitrului ce crede despre mama lui, în termeni nepublicabili. Gigi a văzut roșu, la propriu și la figurat. „Ne-a pierdut meciul”, a spus el, în timp ce mângâia o icoană cu chipul lui Helmuth Duckadam.
La FCSB, nu contează reflexele sau paradele, contează câte matanii faci pe drum spre stadion. Târnovanu? Nu și-a spus Tatăl Nostru înainte de meci, așa a intrat Dracu’ în el, eliminarea e doar dovada.
- Arbitrul Găman: agent al forțelor întunecate
„Ăsta n-a văzut faultul de la un metru! Nici dacă-i puneam o lanternă în ochi nu vedea!”, a urlat Gigi. Pentru el, arbitrul Găman e clar posedat. Cum altfel să nu dea penalty la atingere divină? VAR-ul e, în viziunea lui Becali, un soi de mărturisitor electronic care trebuia consultat, măcar de formă.
În lumea lui Gigi, arbitrii nu sunt oameni, sunt apostoli căzuți. Dacă nu fluierează cum zice el, sunt slujitori ai întunericului, cu crampoane.
- Popescu, căzut în erezie și în apărare
Mihai Popescu, fundaș central, a fost declarat inutil, nu pentru că a greșit marcajul, nu, ci pentru că, zice Gigi, „s-a dus la o sectă”. La FCSB se schimbă sistemul de joc în funcție de calendarul ortodox. Joacă bine? Ortodox 100%. Prinde o zi proastă? Clar s-a dus la neoprotestanți.
Gigi Beeecali a concluzionat: „Nu mai are har!” Cum ți se duce forma sportivă, ți se duce și mântuirea. Antrenorul? Nu contează. Doar popa din vestiar are autoritate. Probabil următorul preparator fizic va fi călugăr cu diplomă UEFA.
- Criticii, niște necredincioși fără rating
Dănuț Lupu a zis că Gigi „face schimbări din omenie”. Altfel spus, dă indicații divine de pe canapea. Petre Grigoraș vorbește de instabilitate tactică. Porumboiu zice că eliminarea a fost corectă. Dar cine sunt ei să se pună cu un om care știe mai multă teologie decât tacticile din FM 2025?
Gigi Beeecali nu răspunde criticilor, îi miruiește din vorbe. Dacă nu ești de acord cu el, ești catalogat drept „necredincios” și probabil vei fi blestemat să vezi FCSB – FC Voluntari pe repeat.
Gigi Beeecali, densitate de har pe centimetru pătrat
Gigi Becali, căci despre el e vorba și tot despre el va fi, nu e un patron, e un fenomen meteo, o combinație de grindină, tămâie și investiții. El nu vorbește, predică, nu dă ordine, face descoperiri, are revelații și le comunică direct în direct.
Fiecare frază a lui e un cocktail de revelație, insultă și umor involuntar, e genul de om care ar putea anunța Apocalipsa la conferința de presă de după un amical cu CS Tunari.
- FCSB, Mănăstirea cu tabela electronică
Meciul cu Farul nu a fost un meci, a fost o liturghie nereușită. Jucătorii n-au respectat ritualul, nu s-au spovedit, n-au aprins lumânări la colțuri, de aici și scorul. Latifundiarul din Pipera a promis reformă: mai puține driblinguri, mai multe rugăciuni.
Se zvonește că viitorul antrenament va include un drum al crucii până la stadion. Cu mingi în loc de bolovani și cu jucători desculți, că doar așa vin victoriile adevărate.
Dincolo de glumă, un spectacol complet
Este ușor să râzi de Războinicul Luminii, e greu să te oprești. Dar, cumva, în mijlocul haosului liturgico-fotbalistic, el reușește să țină vie atenția unei țări întregi. Între două afurisiri și o pasă greșită, face mai mult spectacol decât tot campionatul la un loc.
Dar sub mască se ascunde o echipă derutată, un staff eclipsat și o strategie ce pare dictată de visuri de noapte. E FCSB sau e „Frăția Sfântului Balon”? Rămâne de văzut.
Concluzie: Gigi Beeecali, între misticism și meciuri pierdute
Nea Gigi e un amestec unic de patron, preot, regizor și comic fără voie. După fiecare meci pierdut, transformă banalul într-un scenariu de film religios postmodern.
Când joacă FCSB, nu contează tabela, contează dacă îți vine să spui „Amin” sau „Mamă, ce-a zis iar!”.
Următorul meci? Probabil împotriva rațiunii. Cu Gigi pe bancă, cu crucea în mână și cu speranța că, măcar de data asta, Domnul va fi pe bancnota corectă.
