România și lipsa unui plan civil de reziliență: ce putem învăța din Polonia și țările baltice pentru a fi pregătiți în fața crizelor
România, fără un plan civil de reziliență: între exemplul Poloniei, experiența baltică și riscurile de acasă
În Varșovia, Ministerul Apărării distribuie ghiduri de reziliență civilă: ce faci dacă pică curentul, cum te protejezi în caz de atac aerian, ce provizii minime ar trebui să ai.
În Lituania, premierul Ingrida Šimonytė vorbește deschis despre apărarea totală, iar populația e invitată la exerciții civile.
În Estonia, președintele Alar Karis participă personal la simulări de criză, pentru a arăta că întreaga societate contează.
În România, pregătirea civilă rămâne aproape inexistentă.
Suntem pe frontiera de est a Uniunii Europene, cu baze NATO care dau impresia de siguranță, dar cetățeanul de rând e lăsat singur în fața oricărei crize. Puțini dintre noi știu cum ar trebui să reacționeze dacă s-ar opri curentul o zi întreagă, sau unde se află cel mai apropiat adăpost de protecție civilă.
Informațiile sunt fragmentare, ascunse prin documente oficiale greu de găsit, iar exercițiile de simulare lipsesc aproape cu desăvârșire.
Astfel, avem o țară bine încadrată strategic, dar cu oameni nepregătiți pentru primele ore de haos – exact momentul când instinctul și organizarea locală pot face diferența.
Cele trei vulnerabilități-cheie pentru România
1. Energie
Experții BNR arată că piața energetică este vulnerabilă la șocuri externe. România, ca parte a pieței regionale, nu poate rămâne neatinsă. Un atac asupra infrastructurii ucrainene se resimte imediat în tot estul Europei: chiar dacă avem resurse proprii, șocurile de preț și riscul de întreruperi ajung inevitabil și la noi.
(BNR – Impactul macroeconomic al războiului din Ucraina)
2. Migrație
OSCE a consemnat că sute de mii de refugiați au trecut deja prin Moldova și România de la începutul invaziei. Dacă Rusia va intensifica atacurile asupra civililor, un nou val de refugiați ar fi un scenariu realist. Sistemul nostru social, oricum tensionat, ar fi pus la mare încercare din lipsa de resurse și coordonare.
(OSCE – Raport vizită Republica Moldova, 2023)
3. Militar
NATO și presa internațională confirmă transformarea bazei Mihail Kogălniceanu într-un hub militar major pentru flancul estic și pentru sprijinul Ucrainei. Prezența Alianței oferă garanții de securitate, dar și o expunere sporită. Dacă escaladarea continuă, teritoriul României devine inevitabil coridor strategic și, totodată, punct vulnerabil.
(NATO – Military presence in the East; NV.ua – Romania to host NATO’s largest base)
Ce pregătiri civile sunt realiste?
Nu vorbim de scenarii apocaliptice, ci de măsuri practice de preventie, inspirate după modelul nordicilor și al polonezilor:
- Polonia – kituri de supraviețuire 3 zile
Guvernul polonez încurajează cetățenii să pregătească provizii pentru cel puțin 3 zile de autonomie (apă, alimente, medicamente, produse de igienă, iluminat independent, power bank, radio portabil) în caz de criză. UNITED24 Media+1
De asemenea, Polonia lucrează la un ghid de criză („Guide for Crisis and War”) inspirat de manualele nordice, care prezintă detalii concrete: cum să-ți pregătești rucsacul, ce să ai acasă, cum să reacționezi în situații de evacuare. Gov.pl+2UNITED24 Media+2
- Europa – recomandarea de 72 de ore pentru provizii
Comisia Europeană le recomandă cetățenilor UE să aibă provizii esențiale (apă, alimente, alte necesități) pentru 72 de ore (3 zile), ca parte din strategia de pregătire pentru crize majore: dezastre naturale, atacuri, situații de urgență. The Guardian
- România – sistemul de protecție civilă, legislație și strategie
România are pe hârtie un sistem solid de protecție civilă: DSU coordonează, IGSU intervine, rapoartele europene confirmă structuri clare de prevenire și răspuns. Dar „Peer Review Report 2023” arată și fisura: localitățile mici au resurse minime. Proiecte ca TAFF (Banca Mondială, GFDRR) încearcă să umple golul, însă realitatea rămâne aceeași — strategii la centru, improvizație în teren. GFDRR
Lecția baltică
Țările baltice au arătat că reziliența nu ține doar de armată, ci și de civili.
Oamenii pregătiți pot reduce haosul, panica și dezinformarea. România, desi este expusă la aceste riscuri, se bazează doar pe “umbrela NATO” uitând că, în primele ore ale unei crize, fiecare om trebuie să știe singur cum să reziste.
Președintele Volodimir Zelenski spunea: „Războiul modern nu e doar pe front, e și în casele oamenilor.”
Polonia și balticii au înțeles acest lucru. România, nu.
Întrebarea rămâne: dacă mâine se înrăutățește situația, tu cum te-ai pregătit?